De ce am cont (și) pe twitter

Am (și) un cont pe twitter. Desigur vine întrebarea: dacă am cont pe facebook, am blog(uri), am site, email ce mai trebuia și twitter? Am o serie de răspunsuri pe care le voi enumera mai jos (ordine aleatoare)
1. (varianta E.Hillary – tipu cu everestu’): am cont pe twitter pentru că există.
2. (varianta didactică– punem elevul/studentul  să gândească): de ce nu? (observație – nu e întrebare retorică, pentru fiecare variantă se dă un punct. Vedeți voi ce faceți cu el ).
3. (varianta caragiale): orice român care se respectă tinde să se afilieze la cât mai multe comitete și comiții.
4. (varianta pentru blog): când eram în liceu îmi plăcea să merg în bibliotecă să iau cărți din raft și să caut comentariile scrise pe marginea foilor (obicei urât de altfel, dar care prefigura un pic facebook-ul). Cel mai mult îmi plăcea să mă uit la mai multe exemplare din aceeași carte și să văd diferite comentarii. Iar tot ca la facebook, existau comentarii și comentarii la comentarii. Nu exista butonul like. Desigur existau și cititori ce sufereau de falsă modestie și doar subliniau rânduri întregi. Citeam aceste rânduri, încercând să găsesc vreun cifru secret, vreun drum către o comoară ascunsă, dar în cele din urmă am ajuns la concluzia că multe din sublinieri erau făcute la întâmplare. Acum cărțile stau cuminți în bibliotecă  și, deși mai sunt unii care împrumută cărți, nimeni nu mai subliniază (e bine că nu mai fac asta), nimeni nu mai scrie nici un comentariu pe margine. De când cu computerul chiar și eu ating cu teamă un pix sau un creion pentru a scrie ceva. Desigur apare întrebarea, ce legătură are aceasta cu twitter-ul? Am descoperit că pot pune însemnările de pe twitter pe marginea povestirilor de pe blog. Și, deși niciodată nu am scris pe marginea foilor unei cărți (cel mult am făcut un semn mic cu creionul pe marginea unui fragment ce-mi plăcuse mai mult), acum îmi place să scriu pe marginea blogurilor însemnările de twitter.
Jung spunea că până la 40 de ani experimentăm și după 40 de ani începem să trăim. Sincer, având în vedere că nu am cum să revin la 40 de ani (încă nu știu să mă întorc în timp) voi continua să experimentez.
*

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s