Deșertul tătarilor

[youtube http://youtu.be/enKqrY0hf8Y]

desert_tatariAm citit pentru prima oară cartea lui Dino Buzzati prin clasa a 11-a. Pe atunci eram într-o perioadă în care citeam cărțile la întâmplare după o regulă simplă: cărți care-mi plăceau după ce citeam prima pagină și cărți ce nu-mi plăceau după ce citeam prima pagină.
Cartea lui Buzzati am citit-o repede, într-o noapte, iar dimineața am plecat să mă plimb pe strazile Bucureștiului adormit. Era 6,30, spusesem părinților că eram „de serviciu pe liceu” și trebuia să plec mai repede de acasă. normal că m-am dus în parcul Herăstrău. Acolo aburi se urcau ușor din lac și aleile erau pustii. M-am așezat pe o bancă și mă uitam la lac. Venise primăvara, dar copacii încă nu erau înfloriți. Revedeam în minte pasaje din carte și încercam să (re)simt atmosfera din acea carte. Mi-am dat seama că Bucureștiul începea să devină pentru mine o lume a tătarilor, care vor năvăli peste visele mele, peste dorințele mele. Iar lecturi ca aceea a lui Buzzati ar fi putut fi fortărețe ce m-ar fi putut apăra, ce mi-ar fi putut apăra visele. Mi-ar fi plăcut să pot discuta cu vineva despre această carte, cum că pe undeva mă simțeam ca Drogo, că simțeam că fusesem păcălit să exist în București, că simțeam că locul meu era în altă parte … Pe de altă parte Bucureștiul mă fascina, nu mă puteam desprinde de el (nici acum nu pot). Când afară a început să se încălzească un pic și soarele să urce dintre copaci, am pornit-o spre liceu. Orele începuseră, dar totuși am intrat în clasă. Mai aveam, ceva din aerul de plutire dat de carte sau poate de noaptea de nesomn, când profesoara ridicând ochii din catalog s-a uitat la mine zâmbind și mi-a zis:
– Aaa! Bine ați venit domnu’ ! Ne onorează prezența dumneavoastră atât de mult încât vă invităm să rămâneți la tablă.
Și am rămas la tablă privind spre clasă așa cum poate Drogo privea deșertul în căutarea inamicilor. Dar inamicul era la catedră cu stiloul în mână încercuind absența ce tocmai o pusese. Apoi puțin mai la dreapta, în catalog, profesoara puse o dată ca și cum nu ar fi știut ce notă va pune deasupra. Și mai apoi se întoarse spre mine privind amuzată tăcerea mea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s