Șapte lei

Adam era în clasa a șasea. Stătea în curtea școlii pe o bancă și lângă el mai erau Matei și Chiril.
– Mă, spuse deodată Matei, mie îmi place de Dalia!
– Daaa, e mișto, spuse Chiril visător.
– Și mie îmi place, spuse Adam. Hai să o invităm în oraș!
– Mie mama nu-mi dă voie să merg în oraș, spuse Chiril.
– Băi, aproape că strigă Matei, Adam vrea să spună să mergem cu ea la cofetăria de lângă blocul nostru. Ce, cofetăria nu e în oraș?
– Stați un pic, zise Chiril, credeți că o să meargă ea de trei ori în trei zile cu fiecare? Și apoi care să meargă primul?
– Eu zic că s-o invităm cu toții, zise Adam. Să mergem toți în aceeași zi. Punem banii împreună și …
– Foarte bună idee măi Adame, zise Matei. Uite că vine. Du-te tu la ea și spune-i Adame, că tu ai avut ideea.
Adam se uită la Matei și deși nu i se părea cinstit ca el să vorbească cu Dalia se duse să vorbească cu ea. Matei și Chiril priveau încordați de pe bancă. Când Adam se întoarse Matei aproape că strigă:
– Ce-a zis mă?
– A zis că da, spuse Adam. Ne vedem după-masă în parc. Eu mă duc să-mi fac lecțiile ca să mă lase mama.
După-amiază cei trei stăteau în părculețul din spatele blocului și așteptau. Adam avea șapte lei, patru lei era o amandină pentru Dalia și îi rămâneau trei lei pentru caramele. Dar sucul?îi veni un gând lui Adam. E, de sucuri să se ocupe ceilalți doi! își mai zise Adam. Când Dalia veni, Matei zise:
– Să mergem la cofetărie, am 20 de lei la mine!
– Eu am 25 de lei, spuse Chiril fericit.
Adam nu spunea nimic.
– Tu cât ai? întrebă Chiril temător.
– Nu i-am numărat, spuse Adam și ceilalți nu l-au mai întrebat nimic.
– Stați un pic, zise Dalia. Trebuie să dau un telefon.
Ea se duse la cabina telefonică. Adam văzând o țîșnitoare lângă cabina telefonică zise cu un aer nepăsător:
– Băi, mă duc să beau niște apă.
Adam ajunse lângă țîșnitoare, se aplecă și-și umezi buzele în jetul de apă. Rămase așa ascultând ce spunea Dalia la telefon:
– Da, mamă: unu are 25 de lei, altu’ are 20 și al treilea nu a zis cât are, dar cred că are mult mai puțin, zis Dalia râzând.
Adam auzind asta Adam se încruntă. Își dădu cu puțină apă pe față. Apoi reveni încet spre locul unde erau cei doi prieteni. Când ajunse lângă ei le zise:
– Băi, eu am plecat. Treaba asta cu fetele mi se pare o porcărie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s