De la sfârșit la început

Și deodată începe. De unde vine acest început? Când s-a întâmplat el? Începuturile sunt ca atunci când iubești și deodată știi că a început, dar nu știi când. Nu poți atinge granița dintre neiubire și îndrăgostire.
Tot așa nu există neînceputul și apoi ziua în care a început. Un lucru este sigur: cel mai mult mă apropii de început atunci când ajung la final. Pentru că finalul, de cele mai multe ori este tangibil. Aproape că pot atinge momentul când se termină. Pentru că știu când se termină: de exemplu ea iese pe ușă, eventual spunând ceva de genul, nu te mai suport sau te urăsc sau pur și simplu te privește tristă și pleacă. Și, după ce ușa s-a închis încep să localizez începutul. Mai rapid decât lumina, gândul se întoarce la acea zi când cred că a început, gândurile frânează brusc: îmi amintesc cum era vremea, cum zâmbea, cum zâmbeam și totul părea mai frumos. Iar dacă am un prieten, încep să-i povestesc de acel început, pentru că simpla povestire mă face să retrăiesc acele momente. Ca un mit pe care sălbaticii (oare chiar sălbatici?) îl spun mereu și mereu pentru a retrăi acele vremuri de început, de a fi una cu zeii ce au făcut lumea. Așa și eu povestesc și mă simt una cu cel ce eram atunci, simt surâsul ei, simt fericirea din ochii ei. Prietenul mai comandă o bere (sau o cafea sau ceva lichid în care să nu se vadă lacrimile ce curg pe lângă această amintire). Beau, pentru că simt gâtul uscat, mă simt uscat după ploaia de sentimente din acele zile. Dar oricât de amănuțit și lent aș povesti,  în cele din urmă povestea se termină, așa cum se termină berea dintr-un pahar din care am băut. Ajuns aproape de final mă opresc. Finalul nu-l mai spun pentru că acum, după ce am povestit, finalul doare mai mult decât atunci când s-a întâmplat.
Las prietenul și plec pe străzi. Simt că aș vrea să urc pe nori, pas cu pas, nor cu nor, cât mai sus, să ajung acolo unde nu mai e timp, nu mai e spațiu, nu mai e nimic. Nici măcar eu nu mai sunt.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s