despre o zi de vară

[youtube http://youtu.be/_JN28ByrKR4]

– Îmi amintesc de zilele de vară, leneșe și calde (cuvântul torid se folosea cu mai multă grijă pe atunci). Stăteam în casă și ascultam liniștea aerului cald. Întins în pat cu ochii închiși încercam să-mi închipui că sunt întins pe jos într-o pădure. Și nu reușeam. Deschideam ochii, vedeam aceeași cameră în care fusesem și atunci când închisesem ochii. În mijloc de vară orașul era atât de pustiu. Eram singur, toți prietenii erau plecați. Nu aveam facebook să le văd fotografiile de la mare, nu avem nici mobil ca să-i pot suna. Erau acele vremuri în care atunci când plecai de acasă erai liber, de negăsit. Acele vremuri când…
Apoi Adam tăcu. Adriana îl privi un timp așteptând să continuie. Adam însă continua să privească în gol fără să spună ceva.
– Ești supărat?
– Ar fi fost simplu să fiu doar supărat, zise Adam spunând un pic mai apăsat cuvântul supărat.
– Aștept, zise Adriana zâmbind.
– Ce?
– Te știu prea bine și de prea mult timp ca să nu știu că urmează să spui ceva. Ai o fire de poet ghiduș care-și pregătește cuvintele precum își pregătește un magician pălăria din care va scoate un porumbel.
Adam ridică ochii și o privi mirat. Adriana râse. Adam zâmbi și el.
– Bine, zise el după un timp. Hai să continui. Supărat înseamnă o revoltă, poate chiar un început de rezolvare a problemei. Starea mea s-ar apropia mai degrabă de o acceptare.
– Nu te cred. Nu ești sinonim cu acceptarea, îl întrerupse Adriana.
– Am zis că ma apropii, nu că am ajuns… Mi-e dor de acele zile, mi-e dor de neîmplinirea ce o simțeam atunci pentru că era o promisiune. Viitorul era ca o rețea. În timp însă rețeaua din fața mea se clarifică, încep să descopăr curentul principal spre care sunt dus.
– Să nu-mi spui că ai început să crezi în predestinare, îl întrerupse din nou Adriana.
– Mai degrabă în faptul că, odată cu trecerea timpului drumul se îngustează, încep uneori chiar să anticipez.
– Păi asta ar fi o definiție a maturității, zise Adriana.
– Iar cel mai mult mă supără că începe să-mi placă, că încep să mă obișnuiesc cu starea asta.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s