* În metrou am văzut un cerșetor. Era înalt, avea pe el niște haine ce deveniseră gri, barba și părul erau neîngrijite. Trecea repede prin metrou cu mâna întinsă zicând:
– Miluiți-mă cu 15 lei
Nimeni nu i-a dat nimic, nimeni nu l-a băgat în seamă, așa de parcă cerșetorul ar fi umblat printr-o sală cu manechine de lemn. O întrebare îmi veni în minte: De ce cerșetorul cere 15 lei și 10 sau 20 de lei? Mai ales că există monezi de 10 și 20.
* Așa cum ai un vis urât și ți se pare că te-ai trezit, dar de fapt ai ajuns în alt vis. Când începi să visezi, ajungi direct în vis. Și la fel ar trebui să fie când te trezești. Uneori se întâmplă altfel: zici că te-ai trezit, ai conștiința că te-ai trezit, totul pare normal, până ajungi să vezi un amănunt care nu e normal. Și atunci realizezi că încă visezi și te trezești.
Visele respectă regula jocului pe care o aplică copiii: nu-l tratează ca pe un joc. De exemplu copiii nu se joacă „de-a indienii”, în acel moment ei chiar cred că sunt indieni și încearcă să gândească și să acționeze ca indienii (așa cum cred ei că ar acționa indienii).
* Visele rămân în noi. De acest lucru mi-am dat seama atunci când, recitind în jurnal descrierea unor vise, îmi vin în minte imagini, uneori chiar senzații din acel vis.
