Alz (XIV)

Am un bec în minte care luminează doar o parte a amintirilor, restul e noapte. Probabil că au fost mai multe becuri în cap, dar medicamentele le-au stins unul câte unul. Şi când vor stinge ultimul bec ei îmi vor pune hârtia în faţă şi eu voi semna şi atunci ei vor lua tot. Trebuie să scot brăţara şi apoi să ajung la mine acasă. Să vorbesc cu administratorul să-i explic, să mă ajute. Trebuie să mă ajute, pentru că şi eu l-am ajutat când i-am dus fata cu maşina la spital. Avea febră şi salvarea nu venea, de fapt a venit după ce am plecat noi pentru că salvarea avea febră. Se încinsese parbrizul. Ştergătoarele nu mai făceau faţă. De aceea nu a ajuns la timp. Noroc că maşina mea era sănătoasă şi a putut salva fata administratorului. Era în ziua în care mă certasem cu Adriana. Sau mă certasem cu Adriana pentru că am lăsat-o în casă ca să duc fata la spital. I-am spus atunci că salvarea avea febră şi nu putea veni, iar maşina mea era sănătoasă, îi schimbasem antigelul, pusesem din cel albastru pentru iarnă, i-am schimbat şi bateria, dar Adriana s-a supărat pe mine.

pentru continuare dați un clic aici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s