La marginea drumului

DSCN0231Adam opri mașina într-o parcare mică lângă o stâncă.
– Cred că o să țină, spuse Adam coborând.
– Ai probleme cu frânele? întrebă Maria.
– Mă refeream la stâncă.
Maria zâmbi privind stânca.
– Aș putea căuta o replică, dar subiectul ăsta nu mă interesează, mai spuse ea.
Au trecut strada și au ajuns în locul în care era o poieniță. Maria se descălță și intră cu picioarele în apă, dar ieși repede.
– Te taie apa asta, spuse ea.
– Te cred pe cuvânt, zise Adam scoțând din lada frigorifică un suc.
Apoi el se așeză pe un bolovan. Bău puțin din suc. Privi sticla. Se uită prin poeniță și zise:
– Aș putea spune ceva despre senzația acelei povestiri numită picnic la marginea drumului, dar nu cred că vrei să vorbesc despre asta.
Deodată în parcare mai opri o mașină. Coborî din ea o femeie cu un copil de mână, iar în cealaltă mână având niște hăinuțe făcute ghem. Ajunsă lângă râu, femeia dezbrăcă copilul, lăsându-l în chiloți. Apoi luă hăinuțele una câte și le spălă în apă.  Copilul stătea cuminte și privea tăcut femeia care spăla hainele. În parcare un bărbat ieșise din mașină, privi un pic spre femeia ce între timp începuse să dea cu apă și pe copil, apoi se sprijini de mașină și începu să fumeze.

(toată postarea poate fi citită aici)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s