Visul

cauzasiÎn autobuz, privea pe fereastră, deasupra Dîmboviței zburau pescăruși, apoi autobuzul lăsă rîul în spate și urcă o pantă ușoară iar la capătul pantei, stația. Adam coborî, se uită la denumirea stației: Stația Căuzași. Mai privi autobuzul plecînd, apoi un tramvai trecu pe o stradă în dreapta. Merse și el pe acolo. (Avea senzația că poate nu ar fi trebuit să fie acolo). Trecu pe lângă o vitrină, se privi și rămase mirat în fața ei. Acolo, un băiețel, într-un fîș (aproape că uitase acest cuvînt), îl privea zîmbind. Se uită în spate, dar în spate era strada pustie. Poate că sînt în, dar nu vru să spună cuvîntul. Simțea o teamă și ar fi vrut să mai vadă ce e pe acolo. O porni pe stradă, amintiri din alte vremuri, o nouă intersecție, o luă din nou la dreapta și după două sute de metri merse pe strada din stînga. Se uită după numele străzii. Pe tablă scria cu alb pe un fond albastru: strada Bradului și mai jos era un număr, 25. Merse privind numerele, 23, 21 și la 19 se opri. De fapt, era o curte împărțită în două și într-o parte scria 19A, iar în cealaltă 19B. La 19 B trebuie să intru, își spuse și împinse poarta de fier. Dacă ar fi întins mîinile probabil că ar fi atins cu dreapta casa și cu stînga gardul despărțitor. Sau poate nu, pentru că era doar un băiețel îmbrăcat cu un fîș. Merse prin curtea lungă și în capăt intrarea.

(pentru a citi toată postarea dați un clic aici)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s