Aceeași după-amiază de două ori

msfEa se trezise mai demult, se uită în oglindă. Avea emoții? La urma-urmei trebuia doar facă ceea ce simțea că trebuie: să-l vadă, să-i ceară iertare. Nu avea importanță dacă va avea iertările la el şi dacă îi va da una din ele. Se uită la fata ei. Ioana statea în pat. Avea febră. Oare nu era o mamă denaturată, să lase copilul în casă pentru ca să… Denaturată. Adevărul era că nu mai era naturată, naturală de la 9 ani. Naturată-saturată de la 16 ani, de la 20 de ani, de 20 de ani. O sărută pe Ioana pe frunte, mai avea febră. Închise uşa: naturată-denaturată, saturată-sărutată. Inutil căuta să vadă de unde veneau toate aceste gânduri. Se sui în maşină. Porni motorul, alungă gândurile din minte se uită în oglindă şi.

– Nu se poate, spuse Adriana. Cum adică o mamă să-și lase copilul cu febră în casă? Iar dacă ar face asta, în nici caz nu mai stă să se gândească sau să aibă remușcări. Dacă e atât de dornică să se întâlneasc cu un bărbat …
– Nu am scris că ar dori să se întâlnească cu un bărbat, am spus.
– Păi așa se înțelege.
– Așa înțelegi tu, i-am zis poate cu un ton prea dur.

pentru a citi toată postarea dați un clic aici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s