Duminică seara

(dar această postare a apărut luni dimineața)

kiseleff… mă opresc un pic din amintirile trecerii prin portaluri. E duminică seara, stau în fața computerului, aș vrea să fiu dezlegat de toate obligațiile, să pot scrie, să pot călători. Acea viață de scriitor care scrie câteva pagini (sau doar o singură pagină) și apoi iese pe străzi, în minte îi revin fragmente din carte, din posibila nuvelă, roman, schiță neterminată, nedeterminată. De multe ori neterminabilă. Pe bancă, pe marginea drumului, stă scriitorul care observă lucruri care nouă, celor ocupați, ne scapă. De exemplu o bancă pe bulevardul Kiseleff. Scriitorul stă pe bancă si privește autoturismele care trec duminică seară pe șosea. Ar putea observa că după 9 seara, trec mai multe taxiuri decât alte autoturisme. Sau ar putea să vadă un microbuz ce vine de la munte și s-a oprit la semafor. La una din ferestrele microbuzului ar putea să vadă un tânăr privind cerul. Și asta ar putea fi un început de schiță. Apoi se va face seară – destul de încet astfel încât scriitorul să vadă cum culorile se pierd ușor în înserare.

pentru a citi toată postarea dați un clic aici

Anunțuri

2 gânduri despre „Duminică seara

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s