(re)venire pe facebook

Azi am (re)intrat pe facebook. Erau vreo 70 de notificări. M-am uitat pe ele așa cum lași robotul telefonic să ruleze mesajele (cel puțin așa am văzut în filme, pentru că eu nu am așa ceva). Pe undeva speram să văd că în lipsa mea s-au petrecut lucruri importante pe care le-am pierdut. Dar singurul lucru ce l-am constatat e că pământul se poate învârti și fără mine și că facebook-ul e doar o modalitate de a-mi satisface orgoliul (pare că sunt două lucruri, dar de fapt e vorba de un fenomen cauză-efect: din cauză că pământul se poate învârti și fără mine, îmi învârt și eu orgoliul pe facebook). Oricum, pentru mine, facebook-ul nu e o dependență. Facebook e o dorință de a fi între prieteni, de a-ți spune gânduri și de a asculta gânduri, așa cum ai zâmbi și zâmbetul tău s-ar oglindi pe fața aceluia (acelora) ce stă (stau) înaintea ta. Ca la o petrecere unde te simți bine. Ceea ce nu trebuie să uit este că țelul meu nu e să trăiesc o petrecere continuă, pentru că până și un Crăciun continuu și-ar pierde semnificația.

pentru a citi toată postarea dați un clic aici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s